O entorsa este o intindere sau rupere a ligamentelor, (benzile dure de tesut fibros) care leaga doua oase in articulatii. Cea mai obisnuita locatie pentru o entorsa este in glezna.
Tratamentul initial include odihna, gheata, compresia si elevatia. Entorsele usoare pot fi tratate cu succes la domiciliu. Cele severe necesita uneori interventii chirurgicale pentru a repara ligamentele sfasiate.
Iata care sunt simptomele unei entorse:
- Durere;
- Umflatura;
- Vanatai
- Capacitatea limitata de a misca articulatia afectata;
- Auzierea sau senzatia de “pop” in articulatie la momentul vatamarii.
Cand trebuie mers la doctor in caz de entorsa:
Entorsele usoare pot fi tratate acasa. Pentru o auto-ingrijire imediata a unei entorse, aveti nevoie de:
- Odihna: Evitati activitatile care provoaca durere, umflaturi sau disconfort. Dar nu evitati toata activitatea fizica.
- Gheata: Desi daca cautati ajutor medical, aplicati gheata pe zona imediat. Utilizati un pachet de gheata si apa rece timp de 15-20 de minute de fiecare data si repetati la fiecare doua pana la trei ore in timp ce sunteti treaz pentru primele zile dupa accident.
- Comprimare. Pentru a impiedica umflarea, comprimati zona cu un bandaj elastic pana cand umflarea se opreste. Nu il infasurati prea strans ca sa nu impiedicati circulatia. Slabiti invelisul daca durerea creste, zona devine amortita sau umflarea apare sub zona invelita.
Dupa primele doua zile, incepeti cu usurinta utilizarea zonei vatamate. Ar trebui sa observati o imbunatatire treptata, progresiva a capacitatii articulatiei de a va sustine greutatea sau capacitatea de a va misca fara durere.
Ar trebui mers la un medic daca:
- Nu se poate misca sau purta greutate pe articulatia afectata;
- Exista dureri direct peste oasele articulatiilor lezate;
- Exista senzatia de amorteala in orice parte a zonei vatamate.
O entorsa apare cand excesati sau rupeti un ligament in timp ce va stresati grav o articulatie. Rasturnarea se produce adesea in urmatoarele situatii:
- Glezna – Plimbarea sau exercitiul pe o suprafata neuniforma, aterizand ciudat dintr-un salt;
- Genunchi – In timpul unei activitati atletice;
- Incheietura mainii – aterizare pe o mana intinsa in timpul caderii;
- Degetul mare – Vatamari la schi sau supraincalzire atunci cand jucati sporturi cu rachete, cum ar fi tenisul.
Copiii au zone de tesut moale, numite placi de crestere, in apropierea capetelor oaselor. Ligamentele din jurul unei articulatii sunt adesea mai puternice decat aceste placi de crestere, astfel incat copiii au mai multe sanse de a avea o fractura decat o entorsa.
FACTORI DE RISC
Factorii care contribuie la entorse includ:
- Conditii de mediu: Suprafetele orizontale sau neuniforme va pot face mai predispuse la raniri
- Oboseala: Muschii obositi sunt mai putin susceptibili de a oferi un bun suport pentru articulatiile dumneavoastra. Cand sunteti obosit, sunteti de asemenea, mult mai probabil sa cedati fortelor care ar putea stresa o articulatie.
- Echipamente necorespunzatoare: Incaltamintea necorespunzatoare sau prost intretinuta sau alte echipamente sportive pot contribui la riscul de entorsa.
PROFILAXIE
Exercitiile de intindere si intarire regulate pentru sport, fitness sau activitati de lucru, ca parte a unui program general de conditionare fizica, va pot ajuta sa minimalizati riscul de entorse.
Va puteti proteja articulatiile pe termen lung, lucrand pentru a intari si conditiona muschii din jurul articulatiei care a fost ranita. Adresati-va medicului dumneavoastra pentru a afla informatii despre exercitiile adecvate de conditionare si stabilitate. De asemenea, utilizati incaltaminte care ofera suport si protectie.
