Poveste cu parfum de tuberoze

tuberozeMai credeţi în coincidenţe? Eu am învăţat să nu mai cred şi să mă bucur de ele pur şi simplu. De data aceasta vă spun o poveste cu parfum de tuberoze.

O prietenă dragă îmi oferă în dar o tuberoză. În drum spre casă, o doamnă îmi admiră floarea şi mă întreabă de preţ. Îi spun că este un dar nepreţuit şi că îi pot împărtăşi parfumul ei dacă doreşte. O ia şi o miroase cu bucurie. Parcă o sorbea. M-a emoţionat momentul. I-am dăruit-o. S-a bucurat enorm şi mi-a spus că e ziua ei. Împlinea 58 de ani. Fusese la o prietenă bolnavă pe care a împăcat-o cu o altă colegă cu care se certase. Era fericită de fapta pe care a făcut-o de ziua ei. În timp ce-mi vorbea, mirosea tuberoza şi îi mângâia bobocii. Mi-a spus că-şi aniversează ziua la ţară, la curte, şi că, de regulă, nu i se oferă flori cu această ocazie în ciuda faptului că-i plac foarte mult. Singurele buchete pe care le primeşte sunt de Mărţişor şi de ziua fetei de la soţul său. În acel moment mi-am spus în minte că trebuie să fie foarte frumos ca mama să primească în fiecare an flori de la tata cu ocazia aniversării copilului lor. Femeia era fericită şi împăcată cu ea. Era deschisă, zâmbitoare şi-mi vorbea de parcă mă ştia de-o viaţă.

A fost un moment emoţionant de care parfumul tuberozei îmi va aminti mereu.

0

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *